Pictura
Peretii sunt aproape in intregime acoperiti cu picturi reprezentand mari compozitii, cu scene bucolice din lumea nobilimii germane, care se petrec intr-un cadru romantic al secolelor XVII –XVIII.
Peretii sunt aproape in intregime acoperiti cu picturi reprezentand mari compozitii, cu scene bucolice din lumea nobilimii germane, care se petrec intr-un cadru romantic al secolelor XVII –XVIII.
Pe peretele din stânga intrării în berărie sunt redate două scene. Prima, cea de lângă vitrină, înfăţişeaza un alai de curteni, însoţind veseli pe regele lor, care merge călare şi ţine în mâna dreaptă o cană mare cu bere. În fruntea coloanei se află un halebardier şi un archebuzier care discută cu aprindere între ei, neatenţi ca şi ceilalţi din jur la faptul că pajul din spatele lor, ţinând în mănă o cuşmă, arată entuziast locul unde ar trebui să ajungă. O voioşie şi o bună dispoziţie animă toate personajele, surprinse într-o promenadă sărbătorească.
A doua compoziţie, redă o scenă statică. În prim plan, pe o terasă, patru personaje (doi nobili cu soţiile lor) stau la o masă pe care se află halbe de bere şi ascultă cu mult interes trei minesengeri (trubaduri). Unul cântă, iar ceilalţi doi îl acompaniază instrumental. În planul al doilea, în stânga scenei, păşesc solemn treptele unei scări, spre a ajunge pe terasă, două personaje urmate la o distanţă de un al treilea. Scena parcă ar dori să sugereze că savurarea muzicii după o masă copioasă este o desfătare nobilă a sufletului.
Pe peretele alăturat, (deasupra scării care coboară la cramă), surprindem o scenă având, în prim plan, câţiva curteni în jurul unor butoaie de bere de-abia descărcate dintr-o căruţă cu doi cai aflată în planul al doilea, degustând cu plăcere licoarea spumoasă, fiecare într-o altă atitudine, sub privirea atentă şi ocrotitoare a gazdei. În planul secund, în dreapta, pe treptele unui palat, o doamnă, soţia gazdei, priveşte curioasă scena. În fundal dealuri, iar în stânga, pierdute în zare, clădirile unui oraşel.
Pe peretele din dreapta intrării, sunt redate alte două scene. Prima, cea de lângă vitrină, înfăţişează, în prim plan la centru, un drumeţ călare cu halba în mână toastând cu alţi cavaleri ce l-au întâmpinat la intrarea într-un castel, asistaţi de hangiţă. În dreapta scenei, un cântăreţ aşezat pe un bolovan, bea cu nesaţ berea dintr-o stacană, alături fiind câinele care-i stă la picioare. În fundal se profilează munţii, iar spre stânga, cocoţată pe un pisc se zăreşte silueta unei cetăţi.
A doua scenă redă, în prim plan, comportamentele mai multor comeseni în jurul unei mese improvizate la umbra unor copaci, parcă dorind să se arate că băutura poate antrena discuţii interesante (perechea din dreapta), o mai strânsă prietenie (cei doi cavaleri care îşi ciocnesc halbele), dar şi ravagiile exceselor băuturii. În planul doi, în stânga, un grup de tineri stau tolăniţi pe iarbă, iar mai departe se profilează, la poalele unor munţi, casele unei aşezări urbane.
Cea de-a şasea scenă se află plasată în spaţiul central al unei lunete între două coloane şi pictorul a dorit să dea iluzia unui vitraliu, încastrat într-un cadru de piatră sculptată, compus ca un triptic: pe panoul central, un rege [Gambrinus] şade comod pe un scaun şi ţine o halbă în mână, iar pe voleurile laterale ferestrei este redată o vegetaţie stilizată. Fereastra din stânga este întredeschisă, fiind realizată într-un reuşit trompe d’oeil.
Deşi compoziţiile sunt inspirate din subiecte similare aflate în berăriile mϋncheneze din epocă, ele sunt realizări care ne îndrituiesc să apreciem pozitiv meşteşugul artistului, un virtuoz în redarea trompe d’oeil, pe care îl bănuim german de origine. Se dovedeşte un artist experimentat în pictura decorativă. Scenele sunt pictate pe un fond de ocru, iar contururile personajelor trasate cu diverse culori de brun.
Petre OPREA, Picturi murale în Bucureştii de odinioară,
Revista monumentelor istorice, anul LIX, nr. 1, București 1990
După unele surse, frescele şi restul elementelor decorative pictate sunt concepute de arh. Zigfried KOFSINSKY şi executate de pictorii-zugravi Wilhelm şi Friederich HUGO.
In anul 1924, subsolul din corpul Stavropoleos a fost transformat în cramă de vin şi decorat cu două fresce reprezentând scene de vânătoare realizate de pictorul Alexandru BRĂTESCU-VOINEŞTI (1897-1995) – care nu s-au păstrat. Deasupra coloanelor, pe pandantivele bolţilor, sunt figurate blazoane, înfăţişând diverse meserii.
Te-ar putea interesa si:
Arhitectura Decoratiuni Sculptura Vitralii Restaurari
De poftiti, va oprim o masa la alegere, nu trebuie decat sa ne spuneti!